Product Description
Aceasta carte face parte din colectia Memoa edituriiInstitutul European. Din cuprins: Originea filosofiei artei Opera de arta si realul Judecata de gust Arta moderna Filosofia dincoace si dincolo de arta. Ce este arta ? Toti avem impresia ca stim despre ce vorbim cind ne referim la anumite obiecte de arta la o istorie a artei la propriul nostru gust estetic care in ciuda diverselor dispute si judecati pare sa fie un criteriu determinant pentru a numi aceste obiecte. Apare totusi o ambiguitate din cauza etimologiei grecesti si latine: technc ars trimit la productia tehnica (capitol 1). Incepand din Antichitate opozitia dintre materia sensibila si continutul inteligibil (Ideea Natura) apare drept o caracteristica a operei astfel incat discursurile asupra artei au incercat sa impuna reguli artistilor fixand norme care permit sa se reprezinte aceste continuturi stabilite de gandire. Artistul este acela care da viata si forma unor idealuri: astfel Rubens sau Poussin exprima in operele lor eruditia intelepciunea si perfectiunea. Totusi daca aceste idei permit intelegerea unor teorii asupra artei rolul lor pare mai improbabil in creatie proprie geniului si care ramane fundamental misterioasa. Pe masura ce se afirma autonomia artistului operele se elibereaza de toate constringerile reprezentarii pana la arta non-figurativa pe care o rezuma numele lui Kandinsky Duchamp Picasso si al atitor altora. Termenul estetic care defineste plecand de la senzatie un discurs asupra frumosului nu apare decit in secolul al XVIII-lea. Intemeierea acestei discipline inteleasa ca stiinta a frumosului delimiteaza un spatiu teoretic in care pot sa-si vorbeasca sa se inteleaga dar sa se si infrunte cei care vor sa discute despre arta. Ca simpli amatori astazi putem judeca o creatie artistica acordind incredere istoricilor si criticilor de arta discursurilor stiintelor umane sau sustinatorilor modei (capitol 7)? In fine fata de neintelegerea mutismul sau deruta pe care o suscita expresia artistica a timpurilor moderne (capitol 8) trebuie sa concluzionam ca s-a sfarsit cu discursul asupra artei ? Daca filosofia incepand de la Platon (capitol 1) pana in zilele noastre (capitol 9) nu a ramas niciodata straina artei de-a lungul istoriei sale ea va fi fara indoiala de un mare ajutor pentru a patrunde acel insondabil mister al operei (capitolele 2 si 3) al creatiei (capitol 4) si al judecatii gustului (capitolele 5 si 6).
