Product Description
In spatiul public romanesc alegerile prezidentiale din 2-16 noiembrie 2014 au fost deseori considerate ca avand un caracter exceptional apreciere care priveste atat modul de desfasurare in special campania electorala pentru turul al doilea cat si ca o consecinta rezultatele inregistrate. Intr-adevar marcate de un puternic scandal legat de votantii din diaspora si soldate cu victoria unui roman minoritar etnic si religios alegerile pot fi apreciate cu un astfel de atribut. Pe de alta parte insa s-a spus si s-a repetat ca a fost o confruntare lipsita de substanta ideatica si ca disputa proiectelor politice a fost inlocuita cu polemici necordiale care au gasit in internet spatiul ideal de manifestare. S-a deplans totodata refuzul celor doi candidati din turul al doilea de a participa la confruntari directe televizate iar cand acestea doua la numar au fost totusi organizate au dezamagit publicul prin nivelul scazut al calitatii dialogului. Dar la ce ne-am fi putut astepta si mai ales ce am fi dorit sa vedem in aceasta campanie electorala in conditiile in care componenta emotionala a votului romanilor este clar predominanta si nu de azi de ieri iar talk-show-urile politice nu se mai deosebesc demult de cele mondene? In fond am putea spune ca politicienii-candidati au dat dovada de pragmatism si si-au insusit un comportament pe masura gustului mediatic al telespectatorului-votant. Si totusi campaniei electorale pentru scrutinul prezidential din 2014 nu i-a lipsit consistenta programatica chiar daca mai putin vizibila in spatiul mediatic monden-politic. In fapt vom putem aprecia ca dupa cea din 1996 aceasta campanie electorala prezidentiala s-a distins prin cel mai inalt nivel al rationalitatii. Cu conditia sa privim cu mai multa atentie proiectele prezidentiale ale celor doi candidati ai turului al doilea. Acesta este si scopul prezentului nostru demers analitic. Ne propunem asadar o cercetare comparata a proiectelor prezidentiale prezentate de Klaus Iohannis si Victor Ponta urmarindu-le nu doar consistenta lor ideatica ci si congruenta lor constitutionala. Vom contura astfel modelele prezidentiale propuse de cei doi si totodata vom putea oferi cititorului o grila pentru a putea aprecia aposteriori efectele votului dat apriori.
