Product Description
Un critic literar ii adreseaza in 1943 un memoriu Maresalului Antonescu solicitandu-i ca Editura Fundatiilor Regale sa-si respecte obligatiile contractuale cu privire la tiparirea si difuzarea Istoriei literaturii romane de la origini pina in prezent (1941). Acel document l-a transformat pe G. Calinescu intr-un antifascist dupa 23 August 1944. Cel putin asa l-au considerat membrii Partidului Comunist din Romania care printre altele dupa arestarea lui Ion Antonescu au acaparat discutia despre democratie. Numit director al ziarului Natiunea (autodeclarat independent) divinul critic a facut confuzii intre real si imaginar punandu-l pe Iuliu Maniu pe acelasi plan cu Popa Tanda personajul lui Ioan Slavici. Pentru asemenea comentarii liberalii si taranistii l-au considerat spaniol strecurand totodata numeroase aluzii la insanitatea mintala a pacientului politic G. Calinescu. In 1946 si 1947 ilustrul carturar nu a fost contestat ci denigrat pentru ca a respectat uneori cu strictete normativele Partidului National Popular o sucursala a intelighentiei procomuniste. Petre Constantinescu-Iasi Gh. Vladescu-Racoasa si Mihail I. Dragomirescu au fost desemnati de P.C.R. sa puna la cale aceasta diversiune. Cand P.N.P. s-a autodizolvat lui G. Calinescu si colegilor lui li s-a permis sa recunoasca faptul ca si-au facut datoria. Si ca rasplata dupa disparitia P.N.P. si a oficiosului Natiunea G. Calinescu s-a trezit ca i se negase tacit dreptul de semnatura. In Mizantropul optimist. G. Calinescu si (de)stalinizarea Romaniei George Neagoe reconstituie in mare masura traseul pe care cel mai important critic literar roman a ajuns sa faca parte din organizatiile de masa patronate de P.C.R. Intii simpatizant al Uniunii Patriotilor (1944-1945) fictiune planificata de Stefan Foris ulterior figura marcanta a Partidului National Popular (1946-1949) G. Calinescu s-a aratat tot atit de impresionist in politica pe cit s-a dovedit a fi in exegeza.
